Scandalul antisemit din Moinești

„ Evreii liberali își dau demisia

Moinești - În urma scandalului antisemit provocat la cinematograful „Unirea" de către d. avocat G. Radian, membru al partidului liberal, membrii evrei ai partidului liberal local au înaintat d-lui C. Cristoveanu, deputat de Bacău următoarea întâmpinare:

„Subsemnați evrei din Moinești, membri ai partidului liberal, venim prin presenta a supune cunoştinţei Dv., următoarele: „În una din serile trecute, când a rulat filmul „Nunta Principesei Marioara" în sala cinematografului Unirea" din localitate, d. avocat C. Radian a avut o purtare ostilă față de populația evreească atât în sală cât şi pe stradă strigând în gura mare că Jidanii n'au ce căuta aici la un film național ci ca toții să plece în Palestina.

Respectuos vă rugăm să binevoiti, a veni Dv., în persoană la Moinești spre a cerceta cazul, după care d. C. Radian să fie exclus întrucât subsemnații nu mai pot să stea într'un partid cu d. Radian.”

Urmează 60 de iscălituri ale membrilor evrei din partidul liberal.”

Ziarul „Lupta” -1922

Sursa Arcanum

1865 Ziarul Progresul

 

sursa BCU Iași

Pe urmele progromului din Dorohoi

    Sfârșitul lunii iunie este perioada comemorării progromurilor de la Iași și Dorohoi și este important de menționat că în Progromul de la Dorohoi, au fost victime printre alții doi soldați evrei din Moinești, Iancu Solomon și  Iosif Grinberg și soldatul Emil Aroneanu din Bacău.

     În vara anului 2023, împreună cu familia, am vizitat Cimitirul Evreiesc din Dorohoi. În timp ce mergeam printre pietrele tombale, căutând-o pe cea a lui Iancu Solomon, îmi aminteam de paragrafele din cartea lui Solomon Șapira despre Progromul de la Dorohoi.

    În cele din urmă, privirea mi s-a oprit asupra unui mormânt modest, pe care scria "Iancu Solomon". Emoţia a fost mare că am găsit printre mii de pietre tombale cea pe care o căutam. Am lăsat o pietricică pentru memoria  acestuia.  

    Traducerea din ebraică a  ceea ce scria pe piatra tombală am aflat-o mai târziu cu ocazia reeditării cărții lui Solomon Șapira.  

„Aici este îngropat Iakov fiul lui Moshe Baruch, decedat Sivan 1940 (iunie 1940)”. 

Câteva fragmente din cartea  „O legendă vie Moinești” a lui Solomon Șapira despre ce s-a întâmplat la Dorohoi.

 „Diversiunea că evreii din Basarabia au atacat armata română în retragere declanşează pogromul din Dorohoi, care a început în cimitirul oraşului cu prilejul înmormântării soldatului evreu Iancu Solomon, originar din Moineşti, ucis de sovietici la Herța.

În cimitirul din Dorohoi îşi găseşte moartea al doilea soldat evreu din Moineşti, Grinberg Iosif.

foto: din cartea lui Solomon Șapira „Să nu uităm” - apărută la Ierusalim în 1990 

Iată cum sunt descrise aceste evenimente...

Moritz Solomon, marele comerciant din Moineşti, cel care a introdus prima oară lumina electrică în oraş şi a înființat primul cinematograf, avea 3 băieți și 2 fete. Fiul mijlociu se numea Iancu.

În anul 1940, Iancu Solomon îşi făcea stagiul militar într-un regiment de artilerie, care se găsea în zonă, în regiunea Herța.

Tot într-un regiment pe zonă își făcea serviciul militar şi un alt evreu din Moineşti, Grinberg Iosif, fiul lui Moise Grinberg, un mic comerciant din acest oraş.

Era la sfârşitul lunii iunie 1940 când s-a produs următorul incident, care a costat viața lui Iancu Solomon şi care a declanşat pogromul evreilor în cimitirul din Dorohoi.

Un tanchist sovietic trata cu căpitanul român Boroş demarcarea graniței noi. Căpitanul român nu se putea pune de acord cu tanchistul sovietic. Soldatul Iancu Solomon căuta să explice tanchistului sovietic punctul de vedere al ofiţerului român. Tanchistul rus scoate revolverul, gata să tragă. Iancu Solomon  s-a aşezat în fața comandantului său pentru a-i salva viața. Rusul nu s-a intimidat şi a tras, ucigând atât pe ofițerul român, cât şi pe soldatul Iancu Solomon.

Nefericitul tată, Moritz Solomon, primește la Moineşti o înştiinţare oficială că „,fiul său a căzut ca un erou", însoțită de o decorație, cu mențiunea: „,Patria recunoscătoare".

Pogromul care a fost declanşat la Dorohoi a început cu masacrul care a avut loc la înmormântarea soldatului Iancu Solomon, la cimitirul evreiesc din localitate.

Regimentul 8 artilerie a trimis o companie formată din soldați evrei, între care se afla şi soldatul Grinberg Iosif din Moineşti, ca să dea onorul soldatului erou Iancu Solomon.

Abia începuse serviciul de comemorare în prezența reprezentanților Comunității Israelite din Dorohoi când deodată, s-au auzit împuşcături şi tiruri de mitralieră. Cei zece soldați din garda de onoare s-au îndreptat spre poarta cimitirului. În întâmpinarea lor au ieșit nişte soldați din regimentul 3 grăniceri, care i-au dezarmat și i-au împuşcat la gardul cimitirului. În acest fel şi-a găsit moartea soldatul Grinberg Iosif din Moineşti. În total au fost ucişi în cimitir 53 de evrei.”

Mai multe fotografii pe pagina de facebook a Fundației Leolam 

https://www.facebook.com/media/set? vanity=Leolam.Foundation.Moinesti&set=a.519071910447194

 

Cartea lui Solomon Șapira „O legendă vie Moinești” reeditată și completată poate fi achiziționată de pe siteul Amazon de la următoarele linkuri:

 

În română: https://www.amazon.fr/dp/B0D2N3NVCY

În franceză:  https://www.amazon.fr/dp/B0D3YJNBCT

În engleză: 

https://www.amazon.fr/Living-Legend-Moine%C8%99ti-SOLOMON-%C8%98APIRA/dp/B0DC1285NX/ 

                                                                               Mihaela Rusu

Din ziarul „Foae Sătească” -1843

 

 Judecatoria tinutului Bacau. Marghioala fiica Lupului Balaci particularnic au vandut de veci jidovului Altâr sin Boroh Avrum o casa aflatoare in tinutul Moinesti pe loc cu bezmãn. Zapisul vanzarii s au intarit vremelniceste dar spre a sa face stiut legiuitilor pretendatori sa publica in termin de 6 luni.

Din ziarul „Foae Sătească” -1843

sursa Digiteca

Emigration from Romania 1882-1914

„The members of the "Association for the Settlement of the Land of Israel" in Moinesti played a central role in formulating the ideological framework of the movement and declared that Aliyah to Eretz Israel symbolized the beginning of Jewish redemption. They used arguments that would later appear in Leon Pinsker's book "Auto-Emancipation", published in 1882. In his book, Pinsker argued that the Jew's problem stemmed from the fact that they had no territory of their own, and that the correct way to solve the problem and revive the Jewish people was to return to the Land of Israel, through productive work, and agriculture.”
 https://dmuseumrj.org/en/exhibitions/immigration-from-romania-in-1882-1914-en/

Moshe David Shub (born Moshe David Iancovici, in 1854 Moinești)
foto https://ro.wikipedia.org/wiki/Moshe_David_Shub

Din „Jurnalul unui erou trotuşean”

„Pe la 6 octombrie plecăm din Valea-Rea, decorul acestei drame, spre Moineşti, târgul petrolului. Ar fi fost mai bine să-i zică Moiseşti, reminiscenţă biblică, coborâtorii lui Moise fiind stăpânii târguşorului!”

Evenimentele din articol se petrec în timpul Primului Război Mondial. 

sursa

„Zavera” la Moinești

„Anuar pentru israeliți pe anul 5645”

sursa: Biblioteca Digitală Cluj

Eroi evrei din Moineşti şi din împrejurimi căzuţi în războaie

     În cimitirul evreiesc sunt câteva monumente ale luptătorilor din războiul de independenţă de la 1877, printre care şi al lui Herman Leonti, rudă  a scriitorului Alexandru Sever.

Această fotografie este primită de la Viorel Florin Costea.
Adăugăm şi Iancu Leizerovici aşa cum reiese din povestea lui Alron Avraham, pe care o puteti citi mai jos.


În cel de-al doilea război mondial:

Despre Iancu Solomon şi Iosif Grinberg, Solomon Shapira scrie:

Un erou al Israelului cu bunic care a luptat în primul război mondial pentru România.

Zihronam Lebraha!

!זיכרונם לברכה

Fie-le memoria binecuvântată! 

    

Cu ocazia zilei de 1 Decembrie 2015, Ziua Naţională a României, Fundaţia Leolam  a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor din Moineşti, (ridicat în 1908) pentru toţi eroii care au luptat în războaie. 

Completare din "Monografia comunei Lucăceşti" a fost scrisă de către preotul Alexandru Antohi şi publicată în 1939.

                                              

                                                          Cap. XII Conştiinţa naţională

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
       În războiul cel mare din 1916-1919 pentru întregirea neamului, a murit (din această comună) un număr de 69 soldaţi şi 34 dispăruţi.
      Din "Tabloul de Eroii Neamului din Comuna Lucăceşti. jud. Bacău, morţi pentru apărarea Patriei şi întregirea Neamului Românesc, în războiul cel mare din anii 1916-1919":
                Iţic Iancu - Corpul  sau Regimentul 27 Infanterie
                                - soldat
                                - conting. 1909,
                                - data morţei 23 aug. 1917
                                - Locul unde a murit luptând - Sp Caşin
                                - cauza morţei - obuz
              Leibovici Zizu (Zisu)  - Corpul  sau Regimentul 27 Infanterie
                                - soldat
                                - conting. 1915,
                                - data morţei 11 mart. 1917
                                - Locul unde a murit luptând - Sp Cuza Vodă
                                - cauza morţei - obuz
               Goldştein David  - Corpul  sau Regimentul 67 Infanterie
                                - soldat
                                - Locul unde a murit - mort în spitalul Piatra Neamţ

Un articol scris de Lya Benjamin: "Evreii în Războiul de Întregire:

http://baabel.suprapus.ro/2016/07/evreii-razboiul-de-intregire/

Din documente vechi ( I )

"1805 iul.3 - Solomon jidov din Moineşti, ţ. Bacău, arată că a cumpărat de la Constantin, vătaful moşiei Mărgineni, o cantitate de păpuşoi.

1834 febr. 19, Târgul Moineşti. - Solomon Jidovul se obligă către Vasile Talpău din târgul Moineşti, să-i dea la termen 50 de vedre de păcură pe care i le-a plătit." 

Documentele sunt prezentate în Enciclopedia "Valea Trotuşului" scrisă de Corneliu Stoica.

Pesah 5741 (1981) la Moineşti

Vizita şef rabinului dr. Moses Rosen la Moineşti a fost de sărbătoarea de Pesah a anului 5741(1981).
Cu această ocazie preşedintele Comunităţii evreieşti de atunci, Marcel Enghelberg, a ţinut un discurs.

Mulţumim domnului Viorel Florin Costea de la Primăria Moineşti, care ne-a pus la dispoziţie acest document. El a fost prezentat şi în cadrul expoziţiei "De la Moineşti la Rosh Pina" din data de 17.12.2014 la Muzeul Satului "Dimitrie Gusti" din Bucureşti. Expoziţia va fi şi în Israel la Rosh Pina.

Mai multe fotografii de la vizita şef rabinului dr. Moses Rosen la Moineşti aici

Evrei din Moineşti în Războiul de Reîntregire a Țării

Linkuri către articole din cartea "Evreii din România în Războiul de Reîntregire a Țării, 1916-1919": 

http://inliniedreapta.net/dereferinta/evreii-din-romania-in-razboiul-de-reintregire-a-tarii-1/

http://inliniedreapta.net/dereferinta/evreii-din-romania-in-razboiul-de-reintregire-a-tarii-1916-1919-2/

Philatelica

Din linkul următor: "Philatelica - Moineşti file de istorie poştală" am extras următoarele imagini care au legătură cu partea evreiască a oraşului. 

 http://www.philatelica.ro/04_37.html

Într-un comentariu de pe grupul de pe facebook al Fundaţiei Leolam, Robert Levine completează:

"Two of the images are postcards sent by Marcu Zickmann to Jacob Bercovici in Bacau. An interesting economic study based on a collection of such postcards can be found :
at:https://www.bu.edu/judaicstudies/shtetl/index.htm"

Pour avoir accès à ces documents ... il suffit d'adhérer à la Fondation LEOLAM!
- Formulaire d'adhésion (français) - içi !

- Formular de înscriere (româna) - aici !

- Joining Form (english) - here !

Philatelica

Din linkul următor: "Philatelica- Moineşti file de istorie poştală" am extras următoarele imagini care au legătură cu partea evreiască a oraşului. 

 http://www.philatelica.ro/04_37.html

Într-un comentariu de pe grupul de pe facebook al Fundaţiei Leolam, Robert Levine completează:

"Two of the images are postcards sent by Marcu Zickmann to Jacob Bercovici in Bacau. An interesting economic study based on a collection of such postcards can be found at: https://www.bu.edu/judaicstudies/shtetl/index.htm"

Studiind site-ul găsim o hartă cu legăturile lui Jacob Bercovici cu Moineştiul. 

  

 

 

 

 

O pagină de istorie

Pagina a fost expusă la un vernisaj de fotografie de la Galeriile Geneza -Moineşti.

Istorie I

"Numeroase acte domneşti din secolul al XVII-lea dovedesc că evreii au fost chemaţi să populeze sate şi orase şi să întemeieze târguri. Singura condiţie care li se punea era să nu fie băştinaşi, căci se urmărea sporirea numărului de contribuabili. Imigranţii căpătau terenuri pentru construirea de locuinţe, sinagogi, băi rituale, şcoli. Fenomenul e caracteristic pentru Moldova, unde pe această cale, s-au dezvoltat localităţi cu o populaţie preponderent evreiască, denumite în limba idis "ştetl", adica târguşoare". 

                                                       Din cartea "Sinagoga în România"

                                           

                       

HAPPY BIRTHDAY ROSH PINA!

 2nd of Tevet 5642- 2nd of Tevet 5774
 December 1882 -December 2013
 ב' בטבת תרמ"ג (1882) – חגיגות הקמתה של ראש פינה


"Astazi este "ziua de nastere" a Rosh Pinei... azi, dupa calendarul evreiesc, s-a fondat asezarea Rosh Pina de catre evreii veniti din Moinesti; in Romania, practic, pe 12.12.1882, dar dupa calendarul evreiesc, a cazut azi, a doua zi a lunii "tevet"... in acea zi , ploile au inceput, dupa un an de seceta, si binecuvantarea ploilor venite a fost declarata ca o zi potrivita incare sa se stabileasca noua asezare, numita Rosh Pina, dupa psalmul 118, "piatra care a fost respinsa, a devenit piatra de temelie."



THEN AS WELL AS NOW, TODAY, AGAIN, ROSH PINA IS SHOWERED BY ABUNDANCE OF RAIN

יום ייסודה של ראש פינה נקבע על פי… הגשמים הראשונים שהחלו לרדת בחג החנוכה תרמ"ג. באותה שנה לא ירדו
גשמים עד לסוף חודש כסלו, וכבר היה חשש כבד מבצורת (ורעב). בזכות הגשם שהחל לרדת בחנוכה יכלו המתיישבים, שהגיעו למקום כמה חודשים קודם לכן, לחרוש לראשונה את האדמה – לקראת הזריעה. יום זה, שהיה אז נר שביעי של חנוכה (12 בדצמבר 1882), היה יום החריש הראשון במושבה המתחדשת והוא נקבע כ"יום הולדתה" של המושבה. וכך תיאר את האירוע דוד שוב, מראשוני המתיישבים: "בדמעות גיל הלכנו אחרי המחרשה, בראותנו שחלומנו הגדול, לשבת על
אדמת ארץ אבותינו ולעבוד אותה במו ידינו – התקיים

Fotografii aici

"De desubtul uneia din primele case exista o mica pestera, daca o pot denumi asa, din timpuri vechi, antice. O mare parte din sarbatorirea acestei zile a constat in vizitarea primelor case construite de colonistii si noii veniti de atunci, in special vizitarea acelor case care sant locuite azi. Locatarii ne-au povestit despre fundatiile caselor, istoria lor, trecutul plin de viata si trairi, despre restaurarea lor..etc., si astfel am avut si prilejul sa vedem aceasta pestera antica, din vremuri cand poprul Israel din timpul bibliei , tribul lui Naftali de exemplu, se afla in aceasta regiune... deci, pot zice ca a fost o seara de "radacini" vechi si noi..."

                                                                                                                                  Yehoshafat Pop