Țăranii apără pe un evreu bătut de cuziști

 

sursa Digiteca

Muzeul evreiesc - Bacău

 Un capitol din cartea scrisă de Iulius Iancu, „Noi, copiii străzii Lecca”. Acest capitol a fost scris de Carol Marcusohn.

Muzeul evreiesc de la Bacău poartă acum, numele lui Carol Marcusohn.

Mulțumim doamnei Rachel Iancu Ziv, pentru permisiunea de a posta din cărțile despre Bacău, scrise de tatăl dumneaei. Doamna a postat pe unul dintre grupurile celor care au rădăcini românești, acest capitol în ebraică, pentru că vrea ca această carte să fie tradusă în ebraică pentru urmașii celor plecați din Bacău și care nu știu limba română. Traducerea din română în ebraică este făcută de Josef Avni.

sursă SJAN Bacău -cu amabilitatea domnului Mihai Ceucă

From our archives

If you recognized someone tell us.

Cercetări în arhivele anului 1894 - date & meserii

Cercetarea noastră cu date statistice extrase din actele de stare civilă a populației evreiești din Moinești existente la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Bacău, continuă.

Prima noastră postare„Moinești anii '60 secolul XIX”, o găsiți aici. 

Cred că pictura lui Eduard Gurevich „Jewish Market in the Shtetl”, ar putea

fi asemănătoare cu o imagine a ștetl-ului din Moinești în secolul XIX.

Meserii

Băeș

David Goldștein

Naftali Kesler

Moise Nemțanu

Birjar 

Mihel Cotariu

Avram Lucăcescu

Marcu Ber Rosenberg

Iosub Buingiu

Leibu Aron

Ștrul Șușel

Iancu Năcăjitu

Meer Șușel

Aron Iancu

Leibu Aron

Zeidel Ștrul

Șmil Aronson

Meer Șușel Aronson

Blănar

Leibu Grinberg

Brutar 

Moise Ițic

Leibu Grinberg

Haim Froim

Haim Marcovici

Butnar

Zalman Lupu Butnariu

Lisa Zalman

Riven Clemer

Căciular

Leibu Grinberg

Burah Căciulariu

Căruțaș

Leibu Natasohn

Ceauș

Luzer Ceaușu

Herșcu sin Iancu

Avram Petecuță

Ceasornicar

Herșcu Raihman 

Cismar

Burah Leizerovici

Avram Ioinovici

Iacob Ghertner

Zisu Simca

Iosef Ceaușu

Leibu Davidovici

Mendel Leibu

Avram Marcu

Ițic Șfarț

Iancu Șfarț

Moise Mihel

Favel Ciubotariu

Burach Herș

Avram sin Aizic

Mendel Leibovici

Favel Goldman

Iacob Ghertner

Marcu Leibovici

Ciurar

David Ciurariu

Comptabil

Meilich Frișof

Croitor

Solomon Grinberg 

Șmil Marcu Leibu

Marcu Fond

Ițic sin Ștrul

Lupu Șapse

Altar Clemer

Herșcu Leibovici

Aron Avram

Șmil Aron

Bercu Croitoru

Șae Haim  Herșcu

Herș Leibu Șnaider

Avram Zeilic

Herșcu sin Iancu

Hună Croitoru

Șmil Grinberg

Nislă Cați

Aron Zeilig

Dascăl

Ițic Nuta

Moise Berinștain

Matus Dascalu

Fabricant de parafină

Berlă Blum

Fabricant de rachiu

Moise Berinștain

Ferar

 Iosub Leibu

Ițic Șmid

Leon Grinberg

Meir Cheila

Feredeoar

Iosef Ilie

Haham

Ștrul Șafler

Harabagiu

Iosub Cap Mare

Mașinist

Nisel Cați

Măcelar

Moise Bendit

Altar  Lemeș

Șloim Spițberg  

Ițic Iancu

Aron Șulea

Leibu Lemeș

Militar

Șacter Avram

Misit

Lișe Zalman

Moașă

Sima  Ariton

Profesor

Iosef Aronescu

Rabin

Velver Iosub

Servitor

Simon Flics

Steclar

Herman Ștarch

Șmil Steclariu

Stoler

Leizer Aba Faiberg

Meer Șloim

Lupu sin Zalman 

Alte date

Nascuti  85 

7 copii din flori

Căsătorii 13 

un divorț

7 miri din alte localitati

Decese 64 dintre care 43 copii

Alte localități din care proveneau unele persoanele din acte  

Târgu Ocna, Dărmănești, Valea Arinilor, Băhnășeni, Agăș, Răcăciuni, Bucșești, Comănești,

Strazi

 Grădinei publice , Strada Comunală , strada Primăriei, strada Mare

Despre evreii din Moinești în cartea lui Corneliu Stoica

La Moinești, catagrafia din 1832 menționează 193 de evrei.

Astfel că în 1859 în Moinești sunt 822 de evrei.

Despre un rabin născut la Moinești, Corneliu Stoica scrie:

Amazing stories, amazing life! - Estera Sava

    „Then my father went to war in 1916 [Ed. note: the year when Romania joined World War I] and he caught the typhus. Poor him, he suffered so much! I hadn’t been born yet, but my mother told me where he got the disease – it was somewhere around Targu Ocna or Onesti, there’s another place there, but I forgot its name. This man in his company was from Valea Rea, my mother’s place, and he came home one night, as there were only some 20 kilometers to go, he dropped by my mother’s and told her: ‘Your man has the typhus and he’s lying in a ditch. And there’s a lieutenant there, a pig from Oltenia, who was kicking him with his boot and asking him «Hey, jidane [Romanian slang for Jew], you’re playing tricks with me? Pretending you’re sick?» So you must hurry, because, if you don’t, you’ll lose him.’ At that time, in 1916, the place was filled with Russians, who had got as far as… I don’t know; here, in Wallachia, there were the Germans! 

     My mother took one of her brothers, went to my father’s company, and found him there. He was sick indeed. My mother was beautiful, extremely beautiful! When they took my father to the infirmary, they removed his personal effects; a picture of my mother was among them, in his pocket. When my mother came in through the gate of that place, the lieutenant was sitting at a table; he immediately pulled the drawer. She got closer and she said ‘I am the wife of Oisie Rosenberg’. The man took out the picture and asked ‘Is this you?’ – ‘Yes, this is me.’ He got a little nervous because he realized someone had told her what was happening and made her come. He told her something and he quickly called for a sentry to escort her to where my father was. She wasn’t supposed to get anywhere near that room. So she spoke with the medical orderly and with the doctor, she arranged for a woman to bring my father milk and to take care of him, because the place was 20 kilometers away from Valea Rea [she couldn’t go there all the time]. 

    When she came for the second time, she had to sleep over. The lieutenant asked her ‘Where are you going to sleep tonight?’ – ‘I don’t know where I’ll sleep, I’ll look around, ask these people.’ He said ‘I’ll let you use my room’ – ‘Why would you let me have your room? I’ll go sleep somewhere else.’ – ‘It’s all right, I’ll go sleep in a comrade’s quarters.’ However, during the night, he came to her! But he was a gentleman. My mother saw the door open and jumped off the bed. Back then, doors didn’t have lockers. And the lieutenant told her ‘Relax, I’m only here to check if you’re satisfied with the accommodation.’ My mother kept coming there. At some point, they allowed my father to come to the window. The first time he saw her from there, he didn’t recognize her! But my mother didn’t recognize him either, because he had a beard and he was sick! So when he came to the window, not knowing who the woman was, he reached out for her, but my mother stepped back. She then spoke with the doctor again and they shaved my father and got him cleaned up. Anyway, it was because of the typhus that my father returned home weakened and with many missing teeth. When he started to feel better, my mother would go and chat with him. But, in any case, my father didn’t have an easy time during the war.”

Other stories from Estera's life here. 

Evacuat la Bacău - Efraim Natasohn

Capitol din „ Noi, copiii străzii Leca” -  Iulius Iancu

„Radiografia unei străzi”

Veniți, mămăliga-i gata!

Iulius Iancu- „Noi copiii străzii Leca” volumul II

Evreu din Bacău - Nicolae Grigorescu

Surprinderea omului a reprezentat pentru Nicolae Grigorescu un exercițiu plastic însemnat, fiind adesea pus pe primul plan în detrimentul peisajului. Concepția umanistă probabil însușită încă din perioada de ucenicie și cea marcată de pictura bisericească avea să evolueze în timp către un proces analitic de observație a tipului uman. Pe lângă autoportrete, portretele amicilor, studiile de țărani sau țărăncuțe, Grigorescu se va dedica în diverse momente ale carierei studiului tipului autentic al evreului. Atras de pitorescul universului evreiesc, dar și de specificitatea traiului și a înfățișării, Grigorescu va executa primele studii și schițe în timpul călătoriilor prin Galiția (Ucraina de astăzi). Atunci când se întorcea din Paris în România, în anii 1864, 1867 și 1869, Grigorescu va alege trasee prin nordul României, poposind în Lvov (Lemberg atunci) de câteva ori. Primele tipuri de evrei le surprinde pe străduțele orașului galițian, pentru ca, ulterior, structura imaginară să fie completată cu imaginea comunităților evreiești din Moldova. 

Cea mai importantă campanie documentară avea să se înregistreze în a doua parte a anului 1874, atunci când, Grigorescu avea să își petreacă mare parte din vara și toamna anului în micuțul oraș moldovenesc. Astăzi, principala capodoperă pe care o datorăm itinerariului de la Bacău este "Bâlciul de la Bacău", compoziție generoasă, realizată de Grigorescu în urma a luni și luni de observații și schițe (vezi caietul cu schițe de la Bacău din col. Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române). 

Însă ciclul cel mai important care ieșea din penelul lui Grigorescu era dedicat acestor personaje atât de interesante - evreii negustori. Atracția pentru acest tip uman era punctată de Vlahuță în monografia din 1910: "studii de evrei: telali, cârciumari, zarafi, belferi — fiecare, în mișcarea și cu expresia lui particulară înfățișându-ți portretul general al rasei, care te privește, din umbra vremilor biblice, prin ochii aceia întredeschiși, atenți, sclipitori, ochi ce nu dorm — îndărătul cărora simți sufletul îngrijat, încordat, al neamului îmbătrânit, pururea în luptă cu tinerețea celorlalte neamuri". 

Grigorescu avea să studieze acest farmec al societății autentice moldovenești începând cu iulie 1874, moment în care sigur se afla la Bacău (scrisoare către doctorul Grecescu din 26 iulie), pentru a lucra, cu intermitențe, până în iarna aceluiași an în micul târg. Schițele în creion cu evrei aveau să fie completate de câteva opere în ulei, așa cum este și panelul de față, compoziția de vârf a ciclului fiind "Evreu cu caftan". (I.P.)

sursa

Târgu Ocna 1894

Some pictures from the old Jewish Cemetery of Bacău

5.06.2017
Articolul il cititi  aici.